În prima zi de vară, m-am trezit după puținele, mult prea puținele clipe de somn, cu gândul că orice temeri mușcă din mine fără milă, oricâte sfâșieri mi-au zvârcolit noaptea precedentă, e momentul să îmi amintesc să zâmbesc, oricât de timid!Ziua aceasta e fermecată, și trebuie să las lacrimile acolo, pe perna mea înflorată și să zâmbesc...
Parada gândurilor mele e în căutare de taste, de litere, de cuvinte ...Aștern fără să clipesc câteva rânduri și le zâmbesc:
...am mers la grădiniță, am obținut statutul de ,,șoim al patriei”, am participat cu mare drag la serbări, mi-am purtat ghiozdanele pline de vise pe holurile școlii, am purtat mereu uniformă, am învățat , am luat atâtea premii(!), am recitat, am cântat, am primit aplauze, am fost la concursuri, am adorat literatura, am scris tare multe compuneri, am furat cireșe, am înotat(dintotdeuna, parcă...), am plâns pentru note mici, m-am bucurat pentru notele mari, am avut prieteni( și azi îi am, în mare parte, pe aceiași), am tremurat de frică înaintea oricărei teze, am mers în excursii, am fost pionier, am compus poezii, am urât matematica, am pierdut stilouri, am jucat bine sau prost fotbal, tenis, volei, șotronul, bis, v-ați ascunselea, țară-țară, vrem ostași, fazan, am fost la bunici, am scris mereu în întregime toate temele de vacanță, am colecționat timbre și poze cu artiști, am fost la cinematoraf(îmi amintesc cât de tare am plâns văzând ,,Tess d"Ubervilles”-cu Kety...hm....cam profund pentru vârsta mea de atunci...), m-am dat cu sania, am fost bombardată de băieți cu bulgări de zăpadă, mi-am dorit lucruri pe care părinții nu au vrut mereu să mi le cumpere, am citit cele mai minunate cărți din lume, am completat oracole, am primit bilețele tainice cu declarații de dragoste, am ascultat muzică(știu și acum pe dinafară mii de versuri, muuulte, atât de multe cântece), am căzut, mi-am julit genunchii, m-am certat cu Doru de multe ori(cred că ne-am și bătut), ne-am împăcat de tot atâtea ori(așa cum au făcut, desigur, toți frații de pe pământul ăsta...), am ascultat teatru radiofonic, am crezut din suflet că cei mai bogați oameni din lume sunt vânzătorii(argumentam spunând că toată lumea le dă bani...), iar cei mai inteligenți oameni din lume sunt tipografii(argumentam spunând că ei știu să facă orice carte, cu orice tematică...), am primit haine noi de Paști... am avut atât de multe temeri, încât îmi amintesc cu exactitate bătăile lor cumplite de inimă și acum...am fost copil!!!Zâmbesc din nou...o clipă.
Am fost copil...mai sunt și acum, uneori, adeseori, în sufletul meu, din tot sufletul meu, și nu voi înceta niciodată, niciodată să fiu!!
P.S.LA MULTI ANI TUTUROR COPIILOR CARE FAC PARTE DIN TIMPUL MEU!
LA MULTI ANI COPILULUI DIN SUFLETUL TUTUROR CELOR CARE NU UITA SA FIE COPII UNEORI!
MULTUMESC!
RăspundețiȘtergereSunteti ca a doua mama pentru noi (clasa noastra), ne depanati amintiri, ne intelegi cand avem probleme si ne ajutati sa le rezolvam, ne iubiti si va iubim desi nu va aratam prea des acest lucru.
RăspundețiȘtergerePentru toate acestea va multumesc !!!
GEORGI
Sa fi copil e bine,frumos si chiar daca mai si greutati ca orice copil cu scoala, cu una cu alta, nu ai putea sa dai copilaria pe nimic,pe nicio bogatie...
RăspundețiȘtergereFLory 7F
cea mai frumoasa parte a vietii:COPILARIA!
RăspundețiȘtergereBIANCA.B
Este foarte frumos sa fii copil....Nu vreau sa mai cresc.....
RăspundețiȘtergereFrumoase amintiri,din vremuri demult apuse.Am mai vrea cu totii sa fim copii,dar din pacate nu se mai poate.Bucurati-va copii de copilarie!
RăspundețiȘtergereLumea aceasta a amintirilor din copilarie,a vorbelor si a jocurilor pe care le nascoceam mi se va parea,mereu,dureros dar mai adevarata decat cealalta lume.
RăspundețiȘtergereIoana S.
a fi copil inseamna , de fapt , a fi omul care radiaza de fericire , care imparte zambete necontenit , care iubeste orice fara a astepta ceva in schimb. Dar copii din ziua de azi nu mai stiu ce inseamna sa fi asa , ei stiu doar sa se drogheze si sa-si distruga viata , stiu doar sa urasca tot si sa distruga totul in jurul lor. Nu mai stiu sa se joace , sa zambeasca , sa ierte , sa te priveasca in ochi , sa iubeasca , nu mai stiu sa fie copii. Spun asta din perspectiva unui copil de 13 ani , care este traumatizat , socat de ceilalti de varsta ei.
RăspundețiȘtergereCristina A.
Frumos
RăspundețiȘtergereCopii din ziua de astazi sunt un produs al societatii bolnave in care traiesc.Cum ar putea copii sa se dezvolte armonios intr-o societate care detine un sistem economic si cultural bolnav...intrebare de 10 punkte..
RăspundețiȘtergere