Suntem exact ceea ce daruim celorlalti...

Am citit de curand o poveste aparent usoara, copilareasca: se spune ca in timpul Primului Razboi Mondial, se aflau fata in fata, pe campul de lupta, armata austriaca si cea italiana.Acestea s-au luptat pana la lasarea serii, cand ambele armate s-au retras in transeele lor.Aroganti, austriecii s-au gandit cum sa ii umilesaca pe italieni.Au luat o cizma soldateasca rupta si murdara si au indesat in ea mizerie, gunoaie, dupa care au aruncat-o in tabara italienilor, cu mesajul evident ca Italia, care are forma unei cizme, are aceeasi valoare cu dezgustatorul ,,cadou”trimis italienilor.Italienii insa au luat cizma, au cusut-o, au spalat-o, au lustruit-o, au umplut-o cu ceea ce ei aveau mai de pret in tara lor : struguri, smochine, portocale…Dupa care au aruncat-o in tabara austriecilor, insotita de un biletel:,,fiecare da ce are!”…

Am ramas pe ganduri si m-am trezit asaltata pentru cateva clipe de ecourile unor  momente de viata cand, de-a lungul anilor mei  am suferit adesea pentru ,,cadouri” primite uneori de la cei din jur(oameni de tot felul pe care i-am iubit fara jumatati de masura, fireste, pentru ca de cadourile celor care m-au cunoscut pentru clipe/circumstante/nimicuri, nu m-as obosi sa imi amintesc) : am primit uneori minciuna, jumatati de adevar, cuvinte sarace, fara acoperire in fapte, nesiguranta, razbunare, amanare, invidie sau reprosuri inutile.Azi zambesc povestii mele cu talc…, povestirea aceasta simpla m-a ajutat sa ma impac cu toti : cineva mi-a dat minciuna, pentru ca asta il reprezenta atunci-avea o viata plina de minciuni.Am primit jumatati de adevar, amanari, nesiguranta…pentru ca asta era viata celui care dadea asta : jumatati de adevar, amanari, nesiguranta…Am primit razbunare de la cineva care era compus din invidii si razbunari…Deci, nu ai cum sa dai altceva decat ceea ce esti…E un exercitiu simplu: ma gandesc la ceea ce daruiesc in jurul lor cei pe care ii cunosc, si simt ca ,,darurile” lor chiar  ii reprezinta, sunt ca o emblema....

Cunosc, din fericire si  persoane care inseamna pentru mine eleganta, generozitate, bun simt, zambet, seninatate, vorbe bune, afectiune, grija, in functie, desigur, de ceea ce raspandesc imprejur…Mi-ar placea, de asemenea, sa inteleg cum ma percep ceilalti : eu, in acceptia lor,in functie de ceea ce ,,daruiesc” ce reprezint?