Confesiuni

 Discuţia lungă din dimineaţa aceasta, s-a încheiat cu o întrebare banală: ,,Ce ţi-ai dori în clipa asta pentru tine, doar pentru tine-femeia, în eventualitatea în care eu ţi-as putea îndeplini o dorinţă?”…Gândul că cineva despre care ştiu că are puteri fermecate îmi poate îndeplini o dorinţă m-a emoţionat şi m-a făcut să intru în joc, să caut cu frenezie în minte ceva, idea-Idee, dorinţa pe care aş vrea-o neapărat îndeplinită pentru mine-femeia…Am aflat-o fără tăgadă  şi i-am spus-o: ,,Nu vreau decât…SĂ POT!” ,,Să…poţi?"...

M-a privit cu blândeţe, cu mirare, m-a privit interogativ…Mi-am dat seama că şi eu mă priveam exact în aceeaşi  manieră.M-am ascultat apoi cum îi repet  că nu îmi doresc decât …să pot.Să pot înţelege la timp, să pot îndura până unde e firesc, să pot traversa unde trebuie, să pot să aduc bucurie, să pot să(îmi) zâmbesc, să pot scruta cu privirea, să pot zări, să pot cauta, să pot afla, să pot fugi, să pot veni, să pot duce, să pot aduce, să pot spune, să pot îmbrăţişa, să pot purta, să pot atinge, să pot şti…Să pot orice va veni!Să mai pot…